sfanta parascheva iasi

Cu speranţă

Cunoaştem destul de puţine date despre Sfînta Parascheva, ocrotitoarea Iaşului şi a Moldovei. Stim doar că a trăit cu circa 1.000 de ani în urmă, într-o familie cu mare credinţă în Dumnezeu. Citeşte mai mult

satul romanesc

Să redăm veşnicia satului românesc

Am ajuns ca în anul 2011, Occidentul să se mire că nivelul de trai al românilor, mai ales al celor din mediul rural, a rămas mult în urmă. A ajuns acest Occident Citeşte mai mult

Nokia

Fuga investitorilor străini

România riscă să piardă investitori importanţi dacă nu ia măsuri pentru rezolvarea problemelor de infrastructură şi de clarificare a legislaţiei. Cam aşa sunau si încă mai sună comentariile analiştilor economici din ţară Citeşte mai mult

vapor romania

Încotro?

Astăzi România arată ca un vapor fără comandant şi în derivă, iar statul în sine este neguvernat şi fără direcţie. Cum altfel s-ar putea descrie un stat în care guvernanţii n-au nici Citeşte mai mult

romania 1991

Vă mai aduceţi aminte de anii ’90 şi ’91?

Dispariţia a două regimuri social politice a “smuls” barierele puse pe Prut, astfel că am asistat în 1990 şi 1991 la acele “băi de mulţime”, acele “poduri de flori” urmate de posibilitatea Citeşte mai mult

Tag Archives: economist

Să redăm veşnicia satului românesc

satul romanesc

Am ajuns ca în anul 2011, Occidentul să se mire că nivelul de trai al românilor, mai ales al celor din mediul rural, a rămas mult în urmă. A ajuns acest Occident să se mire că 80% din gospodăriile ţărăneşti nu au apă curentă şi nici canalizare, că adevăraţii ţărani muncesc din zori şi până în noapte şi abia reuşesc să aibă „de-ale gurii”. Cei care au muncit zeci de ani la CAP au pensii de mizerie. De pretutindeni se aud voci critice. Experţi străini, dar şi cei români care habar nu au „cu ce se mănâncă” agricultura, se întrec în a susţine că ţăranii din România practică o agricultură de subzistenţă. Nimeni nu încearcă să explice care sunt cauzele acestei situaţii, care sunt rădăcinile acestei rămâneri în urmă. S-a dat uitării faptul că acei ţărani născuţi la începuturile veacului al XX-lea au avut „norocul” să ia parte la două războaie mondiale! Se uită şi că acei ţărani au şi dus de fapt greul acestora! Şi în tranşee cu arma în mână şi în spatele frontului! Se uită, de asemenea, că vreme de două decenii, mai exact între anii 1945-1964, după cel de-al doilea război mondial, ţăranii din România au fost obligaţi să cedeze fără plată cea mai mare parte a recoltelor de cereale şi a producţiei de carne, lapte, lână etc, printr-un sistem, denumit simplu, „cote obligatorii”.